joi, 8 septembrie 2011

Insomnie.

Şi mereu aşa păţesc. În fiecare vară îşi fac apariţia aşa zisele nopţi de insomnie. Apar aşa de capul lor, mâ sâcâie pe mine, mă fac să mă răsucesc în pat de zeci de mii de ori, ca mai apoi să sfârşesc dormind pe jos, cu perna în braţe şi cearceaful aruncat neglijent pe lângă mine. Nu ca să -mi ţină de cald, ci pur şi simplu că nu îmi place fără el. Am senzaţia că mă protejează. De ce ? Nici eu nu ştiu, e o impresie pe care o am de când eram mică şi am fost nevoită să mă obişnuiesc să dorm singură. 
Şi dacă tot nu pot dormi încep să mă gândesc la diverse chestii. Până şi la faptul că Moş Ene iar a uitat de mine şi-a plecat în vacanţă undeva prin Caraibe. Urât din partea lui! Are nevoie de concedie ori ba, nu-mi pasă... 'cause I need to sleep! Şi da, aberez . Dar hai că aberez intr-un mod foarte poetic, recunoaşte. 
Mereu după ce mă pun în pat , după ce mi-am luat pijamaua ( sau mă rog tricoul pe care-l numesc pijama) şi m-am spalat pe dinţi, încep să mă gândesc la diverse chestii. De toate, jur. Chestii mărunte şi nesemnificative dar care totuşi mă ţin trează. Şi pe principiul că poveştile trebuie să adoarmă copiii mici, proşit şi aiuriţi aşa ca mine încep să îmi amintesc de poveştile din copilărie. Gen Alba ca Zăpada sau Cenuşăreasa. Şi dacă mă plictisesc de forma clasică... le personalizez ca să zic aşa. Îmi pun eu amprenta pe ele, în propriul meu stil. Sau ca să nu mă acuz eu pe mine însumni de plagiere încep să-mi concep propriile mele scenarii în căp'şorul meu aiurit. Într-un final, doar dacă nu sunt prinsă prea tare în ce roade îmi dă imaginaţia, reuşesc să adorm. Cel puţin la mine faza cu oile nu a ţinut niciodată şi nici nu cred că va ţine. E greu să numeri nenorocitele alea îmblănite! *straight face* Pentru că trebuie să te concentrezi să nu pierzi numărătoarea iar mai  apoi să începi de la început. ( oare poţi începe de altundeva?) 
Nici acum nu îmi e somn. Nici nu cred că voi adormi prea curând. Dar ce contează. Măcar pe ultima sută de metri să mă pot lăuda şi eu cu nopţi nedormite. Deşi sincer la ce praf sunt dimineţile nu mi se chiar pare motiv de laudă, dar sună "tru" când auzi de la altu' " Bă să mor eu, că azi noapte n-am dormit deloc! Da' deloc bă, tu-ţi dai seama?!" şi bineînţeles că dacă îl vei întreba ce a făcut , aşteptându-te să-ţi zică de vreo petrecere monstruoasă sau ceva de genu' . Te va dezamăgi spunându-ţi că a stat toată noaptea să joace nu ştiu ce porcărie de joc pe PC.  Mă rog, mă duc să îl bat pe boşorogu' ăla bătrân cu memoria scurtă care cică tre' să îmi aducă somnu' , să-mi iau pijamalele şi să mă spăl pe dinţi. 
'Nite ! 

2 comentarii:

  1. Deseori si eu am insomni...Sunt ale draq de naspa.Adorm in lacrimi ...dar tot in minte cu gandu ca maine totul va sta diferit.

    RăspundețiȘtergere
  2. Danyela , mai păţesc şi eu să adorm cu ochii înlăcrimaţi. Dar ai dreptate, într-o zi totul va sta mai diferit. Şi până la urmă... a fi trist e doar o pierdere de timp.
    Mă bucur că ai trecut pe aici. :*

    RăspundețiȘtergere