duminică, 31 octombrie 2010

Copii şi messu' ! -.-

Nu că eu aş fi de vârsta lu' bunica, but.... i mean, copii de 8-9 ani care şi-au tras şi ei id de mess ca să fie "shm3k3ry" frate. Că deh, acum dacă n-ai id de mess, facebook, hi5 or smth like this eşti un nimeni. Nici nu ştiu de ce mai trăieşti, pe bune acum! :]]. Aşa lăsând la o parte sarcasmul... am şi eu o puştoaica de'asta în listă care nu are nimic mai bun de făcut decât să mă futirizeze pe mine la cap. [ ah, ce urât vorbesc! XD] Dintre alea 8 persoane pe care le are în listă fix pe mine m-a ales ca victimă. -.-" Cred că o aşteapta un ignore cât de curând, până acum am zis să fiu politicoasă, ce deh aşa eram şi eu la început, dar are şi rabdarea mea o limită!
Nu înţeleg de ce puştii ăştia nu se joacă cu păpuşile/maşinuţele sau cu jucării de genu' asta, în loc să stea să frece vremea pe mess. Au timp şi de asta mai încolo. Eu cred că eram pe afară de dimineaţa până seara la vârsta aia. Săream coarda sau jucam elastic. De la 9-10 ani am început să învăţ cu ce se mănâncă messu' =]] Bine, ce e drept exasperam şi eu lumea cu buzz-uri şi întrebări stupide... dar nah. Eu m-am calmat repede, dar pe fătuca asta o ţine deja de ceva timp. -.- Probabil mă consideri nesimţită, dar puţin îmi pasă de ce crezi tu. Nu am răbdare cu copii ăştia stresanţi şi puuuuunct!
După părerea mea dacă tot nu au chef de joacă ar trebui să meargă să pună mâna pe o carte, le va folosi mai mult decât să înveţe messengereasca . Şi uite aşa se formează piţipoancele şi cocalarii de mâine... e naşpa să vezi cum populaţia se duce de râpă. Ne mai mirăm de ce e lumea plină de inculţi >.>
Anyway... mi-a trecut starea aia de kkt de ieri. 
Azi zâmbesc. :]

sâmbătă, 30 octombrie 2010

Sau lasă...

Îmi bubuie capul. Ştiam eu că e ceva defect prin el. :-j. Cred că iar dau neuronii petrecere pe acolo. Au şi ei liber după o săptămână plină de teste, nu îi judecaţi :]]. Ştii, acum vreau să par amuzantă, poate merge, poate nu, dar adevărul e că am o stare de kkt. Nu sunt genu' care să stea să plângă între patru pereţi afurisiţi. Mereu am considerat că oamenii care plâng sunt slabi. Nu îmi place să plâng, mă consider un om puternic. Dar, până la urmă oricine cedează. Acum consider că nu mai pot; dar va trece şi asta nu mă ţine mult. Nu las eu să mă ţină starea asta de kkt prea mult. Pentru că nu vreau să mă las doborâtă. Pentru că toate trec. Şi pentru că eu sunt aia care îi face pe toţi să zâmbească. Ah, ce s-ar face lumea fără mine?! XD
 "...dar ce se întâmplă când măscăriciul plânge?"
Simplu, nimic pentru că un măscărici nu plânge! Cel puţin nu mult...
Recunosc că mă doare să văd că orice fac nu e bine, că mereu ceva trebuie băgat de vină. Mă doare când invăţ ca o idioată şi primesc un bravo aruncat în vânt. În fond, asta e treaba mea de elev, să învăţ, de ce mai îmi trebuie şi aprecieri pentru munca mea? Aşa gândesc unii... Dar lasă, am ajuns să nu mai îmi pese. Sper că totuşi o dată cu trecerea timpului, nu va mai durea aşa tare. De multe ori am ajuns să cred că sunt cel mai idiot, cretin, tâmpit, leneş, prost... etc om de pe lume. Au avut unii grijă să mă facă să cred asta. Dar lasă... tot de atâtea ori alţii mi-au deschis ochii şi mi-au arătat contrariul.
Pentru prima dată după ceva timp, simt cum îmi curg lacrimilie pe obraji şi mă întreb oare chiar merită? Răspunsul? Nu, nu merită! Încerc să le opresc, dar ele nu vor. Curg în continuare, lăsând dâre umede şi calde în urma lor, apoi căzând pe birou. Mă simt vulnerabilă, nu îmi place. Nu îmi place să-i fie cuiva milă de mine. Deci să nu te pună dracu' să-ţi fie milă. O să-mi treacă, ştiu eu sigur că o să-mi treacă. De ar trece naibii mai repede.
Dar nu îţi fă griji. Mâine voi fi eu, aia care te va face pe tine să zâmbeşti. :]
Bye.

joi, 21 octombrie 2010

Complicat...

Mi-a trebuit mie sa complic lucrurile in ziua aia. Era mult mai usor sa fim just friends.
Da` nu ca mi-a trebuit mie sa tastez niste chestii, cred ca ma mancau degetele prea tare ! :|
Pfff, e si vina ta, esti constient nu ?  
Tu esti prea complicat si oricat as vrea nu pot sa te inteleg. 
Dar de ce ma mir, nu ma inteleg nici pe mine...
Oricum... regret doar ca s-a complicat situatia.

   P.S.  Scuze ca am scris fara diactrice, s-a prostit pc`ul. >.> 

miercuri, 20 octombrie 2010

Mi-am învăţat! o.o"

Pentru prima dată în istoria mea, chiar mi-am învăţat ca lumea pentru un test. o.o" Eu, da eu, aia care de obicei la teste scrie din amintiri [culmea ca mereu le îmbârlig eu cumva şi iasă bine :))] şi-a învăţat. Mi-am citit frumuos fiecare lecţie, cuvânt cu cuvânt, cu logică. După aceea mi-am luat o foaie şi am început să scriu ce era mai important din lecţii. <3 Ştiu tot! Iau un 10 sigur >:) Nu ştiu ce mi-a venit să fiu aşa silitoare. Poate şi faptul că e test la chimie şi profa e puţin dilită. :-" Dar sunt a naibii de mândră de mine! :]] Oricum nu cred că se mai repetă experienţa prea des. :-j Asta este, nu sunt genul care poate sta să înveţe 3 ore pentru o lucrare sau pentru ascultat. De obicei citesc ce citesc şi după aceea îmi zboară gândul departe.
Azi am dat test la franceză. Îmi vine să o ucid pe diriga! Pentru o literă, una singură, mi-a scăzut 75 de sutimi. -.- Bine, litera aia a schimbat puţin sensu' dar nu cred că pentru atât trebuia să-mi scadă aşa mult. Oricum nu-mi fac probleme, scot uşor nota aia la ea :-j.
Tot azi ne-a adus rezultatele şi la testu' la mate. :]] Aici, ce e drept am cam dat'o'n bară. Dar pentru prima dată mi-a păsat asa puţin, eram ceva în gen : "So what? " Sunt curioasă ce am făcut la algebră. :-?
Săptămâna viitoare dau test la istorie, civică şi română.
Mda, a dracu' şcoala asta.
Hai că te las, deja cred că te doare capu' . :]]
Bye!

luni, 18 octombrie 2010

S-a tâmpit, pe bune!

Da, da , după o lungă absenţă revin cu un post în care am de gând să descriu un fenomen al naturii foarte ciudat [ a se citi diriga'mea]. Deci hai să-i fac o scurtă descriere :]
 E o femeie de cinzeci şi de ani, cred că  bate bine spre şaizeci. Roşcată, un roşu din ăla puţin mai turbat care sincer nu prea o prinde, dar ce contează? :-j. De obicei se machiază prea strident şi ca mai sus, nu o prinde bine deloc... 8-|.  Până acum mi se părea o femeie ok, nu îmi pasă aşa mult cum arata sau cum se îmbracă, nici acum nu îmi pasă, dar de anul ăsta mă calcă rău de tot pe coadă. Parcă s-a tâmpit, pe bune! Dacă facem şi noi puţină gălăgie în ore, gata că deja ne face scandal că i se plâng profesorii. -.- . Dacă luam note mai mici, iar sare cu gura. Şi în clasa mea note mici se înţelege 7-6. Acum mai comentează şi de felul în care îmi prind părul la şcoală. Dar stai puţin ce o doare pe ea capu' de cum îmi prind eu părul? Atâta timp cât văd să scriu de el, să mă lese dracu'n pace. Înafară de asta nu ştiu ce i-a zis sau nu i-a zis lu' mama la şedinţa cu părinţii dar eu iar mi-am auzit critici şi predici că cică nu invăţ suficent. God ! Am media peste 9 la majoritatea materiilor ce dracu' vor astea două mai mult? Şi sincer, aş putea să invăţ mai mult, dar nu vreau şi punct! Pentru mine notele nu contează, atâta timp cât eu îmi ştiu adevărata valoare. Notele sunt doar nişte cifre trecute într-un catalog. Mare chestie! :| De aia nu mai pot eu că x, y sau z a luat un 10 după ce a tocit 3 ore o lecţie. Ăia se numesc tocilari. Nu am nimic cu persoanele care au cap şi învaţă cu logică, bravo lor.
Deci ce trebuia tu să înţelegi de aici, diriga e idioată şi nu ştie să aprecieze ce are în clasă. [doaaah, suntem cea mai bună clasă din şcoala (nu e laudă , e o remarca, dar dacă vrei o poţi lua şi ca laudă că e munca noastră, nu am de ce să nu mă mândresc cu ea) şi căăăăă.... nu o mai înghit, vreau să scap de ea ! :]
Kidu' aiurit şi-a încheiat transmisia. :]] Bye!

vineri, 1 octombrie 2010

Cale ferată.


Poate nu e cea mai reuşită poză a mea. Dar o ador!  Pentru că înseamnă ceva şi de fiecare dată când o văd îmi amintesc de el.  
Timpul trece, secundele zboară, amintirile rămân...