miercuri, 29 decembrie 2010

A mai trecut un an...

Mă gândeam că... da, chiar a mai trecut un an. Parcă refuz să cred, adică chiar s-a dus? Aşa repede? Neah, nu are cum... da' totuşi are cum :]] Ce am făcut anu' ăsta? Şi eu mă întreb... hai să vedem. Am crescut, şi în centimetrii şi, sper eu, şi în minte. [nu e chiar cuvântu' potrivit]. M-am maturizat, în măsura în care fiind aiurită, mă pot maturiza. De fapt, până la urma urmei cred că sunt aiurită doar aparent, visătoare, cu capul în nori, da, în majoritatea timpului, dar dacă e o chestie serioasă mă conformez cu situaţia.
La şcoală m-am menţinut, adică am scăzut cu câţiva sutimi, dar deh, recuperez eu semestrul următor. De scris, hehe,  ce e drept nu m-am omorât. Deşi ţi-ai dat seama deja după arhiva slăbuţă a blogului. Am câteva one-shot'uri, câteva poezii... nimic spectaculos. Am avut lucrări mai bune, mai proaste, mai cu sens, mai fără sens. De toate.
Am cunoscut o grămadă de oameni noi. Cu unii mai ţin legătura, cu unii nu. Dar totuşi tot din vara asta săraca Abbeh mă are pe cap. :]] Cred că e singura persoana care ştie multe, foarte multe despre mine deşi nu m-a  văzut vreodată. Ok, ea şi încă cineva. Deci fiinţa asta e incredibilă. Şi o ador. Şi ştie că o ador. M-a scos din cele mai deplorabile stări, m-a ascultat vorbind de acelaşi subiect la infinit, şi când eram supărata dintr-o cauză prea bine ştiută de noi era acolo să-mi zică: "Nu merită!"
 Ştii, nici de tine nu am uitat. Ştiu că te vei simţi, dacă nu acum, pe parcurs sigur. Tu... eşti o persoană speciala. Da, ciudat, cât cuprinde, greu de înţeles tot timpul, arogant, cât de la cer la pământ, dar totuşi... eşti special. Doah, când am fost mai mică, ai stat şi ai ascultat toate idioţeniile pe care le puteam zice. Îmi ziceai că nu sunt idioţenii. Da, cum să nu... amândoi ştiam că sunt. :]] M-ai pus să învăţ, zici că erai mama. Mereu am zis că voi doi sunteţi mână in mână şi sunteţi făcuţi să-mi tocaţi mie nervii. Ştiu că avea dreptate, ştiam şi atunci. Dar îmi plăcea mie să o ţin pe a mea. Doah, media aritmetică, right? =)) Mereu mi-ai dat sfaturi bune, pot zice că într-un fel şi tu m-ai ajutat să mă maturizez. Probabil, că dacă citeşti asta, o să mă întrebi dacă am fost beată când am scris-o. Nup, sunt perfect lucida, îmi plimb uşor degetele pe taste şi crede-mă că nu am greşit nimic. Da, m-am întrebat şi eu dacă meriţi sau dacă nu e ciudat... dar ce poate fi ciudat într-un "mulţumesc"? Deci da, mă, în stare de perfectă luciditate îţi mulţumesc. :)) 
Şi nu doar, inculpatului de mai sus, tuturor celor care m-au suport şi anul acesta. Ar fi prea mulţi să-i îi scriu aici. Mă apucă Anu' Nou' dacă mă apuc să îi înşir.
Poate pe unii i-am enervat, i-am supărat, am fost nesimţită cu ei chiar dacă nu meritau, i-am minţit, dar de la cei care contează mi-am cerut sau îmi voi cere scuze, restul... înseamnă că au meritat. :]
Ce pot să vă zic mai mult? An nou fericit şi toate cele! >:D<
Smile, la anu' va fi mai bine! [sperăm, cel puţin]
Bye!

3 comentarii:

  1. Bafta in noul an :)

    Ai grija cu acei sutimi. Daca spui ca vei recupera, de obicei nu vei recupera... :P scoala-i o pacoste.

    Viata ta va deveni din ce in ce mai plina...

    RăspundețiȘtergere
  2. Mersi, la fel si tie >:D<
    Nu, stai calm, daca zic ca ma pun cu burta pe carte o fac. La mine e vorba de lene de obicei :-" Ca mi se zice ca [,] cap am :))
    Si de ce zici ca viata mea va deveni mai plina? :-?

    Oricum, Happy New Year! ;;)

    RăspundețiȘtergere
  3. :D La multi ani :D a venit un nou an

    RăspundețiȘtergere