duminică, 21 noiembrie 2010

Mă doare capul!

Şi mi-e frig, şi ma simt ciudat, şi nu am chef de  nimic, şi habar nu am de ce scriu postul ăsta. Şi da, ştiu câti de "şi" am zis.
Încă o săptămână idioată începe mâine. Dar va trece repede, poate prea repede. Uneori mă sperie trecerea timpului... mi se pare că fuge şi noi fugim după el ca să-l ajungem. De multe ori mă uit în spate şi ma întreb ce-am făcut atâta timp? Raspunsul? Mai nimic. Dar ce contează, încă am timp, nu?
Mă rog, nu am de gând să filozofez, am zis că mă doare capul prea tare. Mâine parcă văd că mă ascultă la ceva, presimt. Week-endu' asta nu am făcut nimic, bine, poate doar tema la română. În rest? Mâine voi fi ca picată de pe lună. Sunt eu, pe mine nu mă mai miră. :]] Cred că după ce termin de scris postu' ăsta încep să mai scriu la geogra. Măcar atât. Oricum dacă mă ascultă la geogra, ştiu, nu-mi fac griji. Aş vrea să mă asculte la Japonia.:x. Deja ştiu lecţia din carte pe de rost , deşi profu' mai are mult şi bine până să ajungă să o predea. :]] Înafară de asta mai ştiu eu o grămada de chestii despre Japonia, deci ar fi prea tare să mă asculte la lecţia aia.
Azi m-am enervat. Nu înţeleg de ce unele persoane, pe care le doare fix în cot de ce fac eu, încep să-şi dea cu parerea despre diverse chestii, care mă privesc pe mine personal, nu pe ei. Dar deh, voiau sa dea dovada de cât de mult le pasă. Sincer, mie nu-mi pasă. Ei nu au puterea să mă schimbe, să-mi schimbe obiceiurile sau gusturile. Doar EU pot face chestia asta şi deocamdată îmi place aşa cum sunt. Cui nu îi convine, problema lui sau a ei.
Vreau să dorm. Deşi am dormit mult, dar încă mă simt obosită. Şi după cum am zis, am o stare naşpa.
Bye, mai vedem noi când ne citim. ^^

4 comentarii:

  1. japonia:X ;))) as vrea doar sa imi spun parerea in legatura cu : "Dar ce contează, încă am timp, nu?" deci, incep:D : ziua de maine nu ii este asigurata nimanui, suntem obisnuiti sa spuenm ca avem timp dar s-arputea ca maine sa nu mai existe si ca azi sa fie ultima zi in care sa mai putem realiza ceva.
    nu sunt pesimista, sunt la fel ca si tine de mult ori las totul pe maine, dar asta mi-a trecut prin gand cand am citit ce ai scris tu si am zis sa scriu si aici:D
    scz pt lungimea com-ului:D

    RăspundețiȘtergere
  2. Uiti ca colegii tai sunt la un nivel mai redus... ma rog, multi dintre ei, cel putin.

    RăspundețiȘtergere
  3. Învaţă să ignori, ştiu cum e să vrei să faci ceva, iar alţii să încerce să schimbe.
    Totuşi, bucură-te de timpul cu colegii, eu sunt aproape la "sfaârşit de drum" cu ei şi mă buşeşte plânsul.
    Buni, răi, încă îi mai poţi avea aproape.
    Lova ya' >:D<

    RăspundețiȘtergere
  4. Da, dar de data asta nu mă refeream la colegii mei. Ei s-au obişnuit cu mine, ştiu că nu au cum să mă schimbe.

    RăspundețiȘtergere